Traseul memoriei evreiești în Cluj-Napoca

Unul dintre cele mai frumoase monumente funerare din vechiul cimitir evreiesc

(Text publicat inițial în iulie 2012, îl reluăm cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Holocaustului – 27 ianuarie, dată care marchează eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau, în 1945).

La recensământul din 2011, comunitatea evreiască din Cluj-Napoca mai număra 159 de persoane. Totuși, evreii au fost, timp de peste 100 de ani – între 1840, când au primit dreptul de a se stabili în oraș, și până la Holocaust – una dintre componentele de bază ale Clujului. Prin numărul şi importanţa lor, ei erau consideraţi una dintre cele mai mari comunităţi israelite din Transilvania, alături de cele din Oradea, Sighetu Marmaţiei şi Satu Mare. În 1937, mai mult de jumătate din firmele înregistrate în Cluj-Napoca aveau proprietari evrei și, tot atunci, o treime din medicii orașului erau israeliți. În 1941 numărul lor era de 16.763, iar între cele două războaie mondiale proporţia lor raportată la totalitatea locuitorilor oraşului era între 13 și 15%. Spre comparație, minoritatea maghiară din Cluj-Napoca formează, conform ultimului recensământ, 16% din totalul populației.

Traseul memoriei evreiești din Cluj-Napoca urmează cele mai importante locuri legate de prezența israelită în oraș. Nu este un traseu recomandat celor care se mulțumesc să își facă două-trei fotografii în fața principalelor monumente ale orașului, pentru a putea spune că au „văzut” Clujul, ci este pentru cei care vor să descopere o parte profundă, aproape necunoscută și uneori ignorată, a orașului.

Traseul este unul lung, așa că cel mai bine este să îl faceți cu mașina sau pe bicicletă. Pentru o cât mai bună înțelegere, este recomandabil să luați legătura pentru ghidaj cu Comunitatea Evreiască din Cluj (tel. 0264/596.600, de luni până vineri, până la ora 13.00).

Pasul 1: Monumentul Holocaustului

O menora domină Monumentul Holocaustului

Calea Turzii nr. 154-156. Imediat mai sus de benzinăria Lukoil se află cimitirul evreiesc ortodox. Accesul se face între orele 8.00 și 18.00, pe o ușă mică, albastră. Împingeți hotărât, căci se deschide greu. Dacă este cumva închisă, sunați și o doamnă în vârstă va veni să vă deschidă. Cimitirul este folosit și acum de comunitatea evreiască, iar în incinta sa a fost ridicat un monument al Holocaustului, având  ca punct central o menora (candelabru cu șapte brațe) și ca mesaj, patru versuri din Louis Aragon: „Morții nu dorm. Ei n-au decât piatra asta/ Neputincioasă să cuprindă mulțimea lor de nume./
Amintirea crimelor. Trecătorule/ E singura rugăciune pe care ți-o cerem

Pasul 2: Cimitirul vechi

Monumente funerare din cimitirul vechi evreiesc

Strada Aviator Bădescu, nr. 4-12. Aici se află cel mai vechi cimitir evreiesc al orașului. Unele surse indică 1840 ca anul fondării acestui cimitir, dar o dată sigură de funcționare este 1865, când figura pe harta oficială a Clujului. Pe latura dinspre stradă, cele mai vechi dintre morminte, de tip sarcofag, alternează cu pietre tombale ceva mai noi, dar cariate la rândul lor de trecerea timpului. Unele, puține, încă se mențin drepte, altele sunt înclinate, în poziții nefirești. Imaginea pe care o formează împreună este un puternic „memento mori”. Pe latura opusă a cimitirului se află o serie de alte monumente funerare, de mare sensibilitate artistică. Ca să intrați în incinta cimitirului trebuie să sunați la casa de la numărul 4. Vizitarea este gratuită.

Pașii 3-4-5: Teatrul, prima sinagogă, cantina

Muzicianul Vasile Socea este unul dintre clienții frecvenți ai Cantinei Rituale

Strada C-tin Dobrogeanu Gherea nr. 17 (Pizzeria Napoli Centrale). Aici funcționa în perioada interbelică un teatru evreiesc, despre care însă se cunosc puține detalii. Poate fi însă un loc excelent pentru o mică pauză de parcurs. Următorul punct pe traseu este situat pe strada Paris nr 5-7 și este cea mai veche sinagogă din oraș, construită în 1851, în stil clasicist. Momentan aici funcționează stația locală a postului TV Antena 1. Chiar lângă ea, pe strada Paris nr. 7, cu accesul printr-o curte, se găsește Cantina Rituală, înființată în 1952, unde se poate servi în fiecare zi de lucru, până la ora 14.30, o masă kasher. Un meniu format din două feluri și desert costă 13 lei.

Pașii 6 și 7: Ghetoul și trenurile

Ghetoul din cartierul Iris

Strada Fabricii, intersecție cu Bulevardul Muncii. În perioada celui de-al doilea război mondial aici a fost ghetoul evreiesc, înfiinţat în 3 mai 1944, pe terenul fostei fabrici de cărămidă din cartierul Iris, la ordinul lui László Endre, subsecretar în Ministerul de Interne al Ungariei. Evreii internaţi aici, în număr de aproximativ 18.000, au fost nevoiţi să locuiască în barăcile folosite pentru uscarea cărămizilor. Deportarea evreilor a început în data de 25 mai 1944, îmbarcarea făcându-se de pe peronul de lângă Fabrica Clujana (Piaţa 1 Mai), pe parcursul a şase transporturi cu destinaţia Auschwitz-Birkenau şi s-a încheiat în data de 9 iunie 1944. Numărul evreilor care s-au întors la Cluj în urma Holocaustului este de aproximativ 1.500. Astăzi există o placă comemorativă edificată de primăria Municipiului Cluj-Napoca în iunie 1998 pe locul unde s-a aflat ghetoul. Traseul continuă →

Pages 1 2