Traseu turistic: cele patru fortificații ale Clujului

traseul cetatilor

Partea centrală a traseului, realizată cu ajutorul Google Earth

Acest traseu turistic este destinat mai ales celor pasionați de istorie și își propune să reunească cele patru fortificații ale căror vestigii se află în hotarul actualului oraș.

Pasul 1 – Porniți de la Biserica Calvaria, în Mănăștur. Intrarea pe platoul pe care se înalță biserica se face chiar prin valul de pământ care apăra Castrum Clus, prima cetate a Clujului, atestată documentar la 1213. Săpăturile arheologice au demonstrat că aici exista o cetate încă din secolul al X-lea. Unii istorici consideră că tot aici s-ar fi aflat reședința voievodului Gelu. Ce se știe sigur este că a fost cucerită în 1068 de pecenegi iar apoi refăcută. În cetate a fost instalată și o mănăstire benedictină, în ultimul sfert al secolului al XII-lea. În 1241, Castrum Clus a fost rasă de pe suprafața pământului de tătari. Mănăstirea benedictină a fost refăcută după invazie, dar fortificația nu.

Valul de pământ de la Calvaria, rămășița unei cetăți vechi de 1000 de ani

Valul de pământ care încă înconjoară biserica în partea dinspre actulul pod rutier datează din perioada de după atacul peceneg din 1068, priviți-l, deci, cu respect, căci au trecut aproape 1000 de ani de când a fost ridicat! Platoul Calvaria este vizitabil zilnic între orele 10.00-13.00 și 15.00-18.30. Biserica poate fi vizitată doar marțea, joia și sâmbăta, între orele 16.00-18.00.

Zidul Cetății Vechi, în curtea C.N. „George Barițiu”

Pasul 2 – Luați tramvaiul sau mergeți cu mașina până la Teatrul Maghiar de Stat. Urmați apoi strada Emil Isac, până în curte la Colegiul Național „George Barițiu”. Aici se păstrează singura porțiune liberă din zidul Cetății Vechi (Óvar). Această fortificație, de dimensiuni reduse, doar șapte hectare, înconjura prima incintă a orașului medieval, coagulat în jurul Pieței Muzeului. Fortificația a fost ridicată de coloniști sași, așezați la Cluj după invazia din 1241, cea care a pus capăt cetății de la Calvaria. Deși este declarată monument istoric, Cetatea Veche nu este introdusă în circuitul turistic. Dacă doriți să vedeți zidul din curtea C.N. George Barițiu, cereți aprobarea portarului, ca să evitați orice fel de neplăceri.

Zidul Cetății Vechi, pe terasa Hotel Fullton

Zidul Cetății Vechi, pe terasa Hotel Fullton

Pasul 3 – Continuați pe strada Emil Isac și faceți prima la stânga, pe strada Virgil Fulicea. Treceți prin fața Casei Matia și continuați pe strada Sextil Pușcariu până la colț. Aici se află Muzeul de Speologie, amenajat în singurul turn care a supraviețuit din Cetatea Veche. Momentan, însă, muzeul este închis publicului. Zidul Cetății Vechi poate fi însă observat  pe terasa interioară, acoperită, a Hotelului Fullton, care este lipit de Muzeul de Speologie 

Zidul Cetății Vechi, în fundalul terasei Ferdinand 7

Pasul 4 – Mergeți pe strada Sextil Pușcariu până la intersecția cu Emile Zola, faceți aici dreapta și, apoi, din nou dreapta, pe strada Regele Ferdinand. În fundul curții de la numărul 5, unde funcționează Terasa Ferdinand 5  se poate observa o altă porțiune a zidului Cetății Vechi.

Zidul Cetății Medievale, pe strada Potaissa

Pasul 5 – Traversați în diagonală Piața Unirii, mergeți pe strada Napoca până aproape în capătul dinspre Piața Lucian Blaga, și ajungeți pe strada Potaissa. Toată strada este mărginită pe o parte de zidul impresionant al Cetății Medievale. Este de fapt a doua cetate medievală a Clujului, construită în baza unui privilegiu primit de oraș în 2 iulie 1405 de la regele Sigismund de Luxemburg, care a conferit orașului dreptul de a-și extinde incinta fortificată. Cetatea Medievală apăra o incintă de șapte ori mai mare decât Cetatea Veche, incintă care în mare măsură coincide cu centrul istoric de astăzi, între Piața Avram Iancu și Piața Lucian Blaga.

Turnul Croitorilor și fragmentul de zid adiacent

Pasul 6 – Continuați până la capătul străzii Potaissa, traversați și urmați strada Mihai Kogălniceanu, până în capăt, la intersecția cu strada Baba Novac. Aici se găsește Turnul Croitorilor, unul dintre simbolurile Clujului, alături de un fragment din zidul Cetății Medievale, cu creneluri și drumul de strajă.  Renovat în 2009, după ce într-o perioadă ajunsese să adăpostească boschetari, turnul este acum un centru de cultură urbană, care găzduiește diverse expoziții și o cafenea. Turnul apăra colțul sud-estic al cetății, fiind menționat pentru prima dată în 1475, când întreținerea și apărarea sa erau deja în sarcina breslei croitorilor.

Turnul Pompierilor

Pasul 7 – Urmați strada Baba Nova până în capăt, traversând Bulevardul Eroilor. Traversați  și Bulevardu 21 Decembrie în drept cu Prefectura, apoi faceți stânga și continuați până după Biserica Unitariană. Faceți aici dreapta până pe strada David Ferenc și continuați înainte, până ajungeți la Turnul Pompierilor, parte a Cetății Medievale. Inițial denumit Turnul Lăcătușilor, după breasla care îl îngrijea, acesta a fost înălțat în secolul al XIX-lea, pentru a folosi ca loc de observație pentru pompieri – de unde și numele actual. A fost o perioadă amenajat ca muzeu al pompierilor, dar, de mai bine de 10 ani, este nevizitabil.

Pasul 8 – Faceți stânga spre Regele Ferdinand, apoi dreapta, traversați podul peste Someș, faceți stânga pe strada Dragalina și apoi urmați Aleea Scărilor până la Cetățuie. A patra și ultima fortificație a Clujului a fost ridicată de austrieci în secolul al XVIII-lea în stil Vauban. Zidurile, în formă de stea, erau de pământ și sunt acum acoperite de iarbă și copaci. Se mai păstrează însă două porți de zidărie ale fortificației. Poarta Apei, dinspre oraș, la capătul Aleei Scărilor, și Poarta Vienei, pe partea cealaltă a parcării Hotelului Transilvania. Alura zidurilor de pâmânt și șanțul cetății se observă cel mai bine dacă treceți dincolo de această a doua poartă, pe stânga. Mai multe detalii aici.

La întoarcere în oraș, puteți urma Traseul Baroc.