Sfinții din intersecție, o minune a Clujului

La „intrarea” dinspre centru în cartierul clujean Mărăști, în fața Bisericii Sfântul Petru, un portal monumental baroc de mare valoare artistică și istorică funcționează ca piesă de decor pentru intersecția aglomerată și ca fundal pentru parcarea improvizată între cele două sensuri de mers.

Înnegriți de praf și gaze de eșapament, ciuntiți și cariați, cei șapte sfinți taumaturgi, ale căror statui au fost ridicate de clujeni ca mulțumire pentru izbăvirea de ciumă, sunt acum o apariție cât se poate de insolită, într-o zonă urbană unde arhitectura de tip comunist a cartierului Mărăști se ciocnește de clădirile moderne ale The Office și sediului BRD.

Portalul a fost comandat de parohul orașului, Biró János, după valul de ciumă care a lovit Clujul în 1738-1740, pentru a fi instalat în fața intrării în cea mai importantă biserică din oraș, Sfântul Mihail. În 1745 orașul a achitat 204 florini unui anume pietrar Johan, probabil autorul monumentului. Identitatea acestuia este controversată, unii cercetători fiind de părere că este vorba despre Johann König, alții că este vorba despre Johann Nachtigall. Ambii sunt dintre cei mai renumiți sculptori si Transilvaniei din perioada barocă.

Portalul este dominat de Arhanghelul Mihail, în centru și deasupra celorlalți sfinți. În dreapta sa (stânga celor care privesc din față ansamblul) se regăsesc Sf. Ioan Botezătorul, Sf. Sebastian și Sfântul Ioan Nepomouk, iar la stânga se află Sfântul Ioan Evanghelistul, Sfântul Rocchus și Sfântul Francisc Xavier. Toți aceștia sunt considerați sfinți taumaturgi sau anti-pestilențiali, iar monumentul este un ex voto, adică reprezintă o danie făcută din recunoștință, de unde se poate deduce că ei au fost sfinții la care s-au rugat cel mai adesea catolicii clujeni în timpul epidemiei de ciumă.

Biserica Sf. Mihail, cu portalul baroc, înainte de mutare

Biserica Sf. Mihail, cu portalul baroc, înainte de mutare

Potrivit istoricului de artă Nicolae Sabău, cea mai elaborată, dar, totodată, și cea mai deteriorată piesă a ansamblului este cea a Arhanghelului Mihail. „Statuia, cu brațele și jumătate din față ciuntite, mai reproduce ceva din atitudinea plină de dramatism proprie lucrărilor baroce”, apreciază istoricul de artă, în lucrarea „Metamorfoze ale barocului transilvan”.

Un alt personaj deosebit din ansamblu este Sfântul Rocchus, personaj cu o legendă spectaculoasă, considerat taumaturg și protector. Acesta poate fi recunoscut cu ușurință după câinele care îl însoțește.

Portalul are o lățime de 10,2 metri și prezintă trei deschideri, dintre care cea centrală permitea trecerea unei trăsuri sau, mai târziu, a unei birje. 

Până în anii 1890, portalul a rămas la locul său, în fața intrării în Biserica Sf. Mihail. Odată cu modernizarea Pieței Unirii (Fő tér), ansamblul a fost mutat în fața Bisericii Sfântul Petru, pe atunci încadrată de gospodării ale hoștezenilor. Ceva mai târziu, în spatele bisericii i s-a alăturat alt monument baroc valoros, cel al Fecioarei Maria.

Momentan nu există niciun proiect de restaurare a ansamblului.