Traseu urban la înălțime: pas cu pas prin Cetatea Norilor

Un tur ghidat care să urmeze traseul Cetățuiei din Cluj-Napoca este un eveniment rarisim. Din inițiativa Ordinului Arhitecților din România, filiala Transilvania, un astfel de tur a avut loc sâmbătă, 6 octombrie, cu ocazia evenimentului „Scena Cetății”.

Ghidul Sabin Potinteu, „înarmat” cu o pălărie albastră, cilindrică, cu cozoroc și fireturi, amintind de uniformele cătanelor austriece, a trecut timp de 30 de minute în revistă principalele clădiri ale fostei fortărețe habsburgice, urmărit cu interes de aproximativ 20 de curioși.

Turul a început de la poarta de nord, supranumită Poarta Vieneză, principala cale de acces în cetate. „Ne aflăm în Cetatea Norilor, dacă ar fi să traducem numele unguresc – Fellegvár – al Dealului Cetățuia”, a început ghidul prezentarea, după care a continuat cu o scurtă incursiune în istoria fortăreței.

Ridicată în prima jumătate a anilor 1700, fortăreață a găzduit garnizoana austriacă a orașului. Zidurile, bastioanele și redutele cetății au fost ridicate din pământ. Doar cele trei porți, arsenalul și pulberăria au fost ridicate din zid. Sistemul de fortificare folosit, cu ziduri oblice și forme stelate, se numește Vauban, după numele marchizului francez care l-a inventat. În România, cea mai reprezentativă fortificație Vauban este Cetatea Alba Iulia.

Din fața Porții Vieneze, aflată într-un stadiu avansat de degradare, cu bucăți de zidărie prăbușite în interior, turul a continuat la stânga, spre poarta de vest, transformată într-o clădire de birouri cu geamuri termopan. Apoi, urcând pe o scară amplasată de-a latul acestei clădiri, participanții au ajuns pe zidurile cetății, acum amenajate ca alei pietonale, flancate de gard verde. Al doilea punct de oprire a fost tot Poarta Vieneză, de data aceasta în partea sa superioară.

Turiștii au putut „admira” zidurile mâzgălite al temniței lui Stephan Ludwig Roth

Turiștii au putut „admira” zidurile mâzgălite ale temniței lui Stephan Ludwig Roth

Pe fundalul unor graffiti-uri țipătoare care au cucerit poarta de curând, ghidul a derulat povestea pastorului sas Stephan Ludwig Roth, întemnițat de revoluționarii maghiari în această clădire în 1849, înainte de a fi executat ca urmare a activismului său în favoarea germanilor și românilor  din Transilvania.

Turul a continuat de-a lungul zidurilor, traversând apoi panglica de șosea care leagă parcarea Hotelului Belvedere de oraș, și din nou pe ziduri, de data această cele dinspre strada Racoviță, până în dreptul fostului depozit de praf de pușcă. Paradoxal, această parte a orașului, acum una dintre cele mai scumpe și mai râvnite, era, la vremea construirii Cetățuiei, cimitirul săracilor.

Actualmente un restaurant cu terasă, fostul depozit de praf de pușcă este singura clădire din cetate construită din piatră brută, fără tencuială, deoarece era oricând în primejdie să sară în aer. Deasupra intrării în pulberărie să păstrează inscripționat anul construirii: 1718.

Imediat lângă pulberărie, se află fostul depozit de armament – actualmente un spațiu de depozitare – și apoi Poarta Apei, cea cu care se termină Aleea Scărilor, pe care se urcă din oraș spre Cetățuie. Clădirile Cetățuiei sunt primele construcții baroce din Cluj, dar, dată fiind utilitatea lor militară, sunt lipsite de ornamentele specifice acestui stil arhitectonic, care decorează Palatul Bánffy, de exemplu.

Andrei a fost dezamăgit de starea de degradare a clădirilor

Baroce-nebaroce, clădirile „Cetății Norilor” sunt însă într-o stare jalnică, insalubre și crăpate, fapt remarcat și de participanții la tur. „Am venit de curiozitate. Nu știam că sunt clădiri atât de vechi și de importante. Acum că știu, îmi doresc și mai mult să arate altfel”, a spus Andrei, un inginer clujean care a venit la turul ghidat alături de alți doi prieteni care îndrăgesc zona. „De fiecare dată când vin prieteni din alt oraș la mine, îi aduc aici să le arăt panorama. Am fost curios să aflu și povestea zonei, fiindcă nu e cunoscută”, a mai spus clujeanul.

Turul s-a încheiat la monumentul în formă de cruce ridicat în 1995 în memoria victimelor Revoluției din 1848-1849. „Cetățuia este valoroasă, deoarece dintr-un anumit punct de vedere este un unicat în România: este singura cetate barocă din care se înalță o construcție socialistă”, a încheiat ghidul, în aplauzele participanților, arătând spre masivul Hotel Belvedere.

Alt tur ghidat va avea loc sâmbătă, 6 octombrie, de la ora 17.00. De asemenea, duminică, 7 octombrie, vor fi organizate alte două tururi, de la 12.00 și, respectiv, 17.00.

Citește și: În căutarea Cetățuii pierdute a Clujului