Îngeri și burghezi – un traseu cultural pentru inițiați

Un traseu care combină comori de artă și arhitectură renascenstistă și barocă poate fi urmat pe ruta Casa Wolphard-Kakas – Palatul Bánffy – Biserica Sfântul Mihail – Biserica Piariștilor – Biserica Reformată de pe strada Kogălniceanu. Traseul a fost parcurs de un grup de circa 30 de clujeni pasionați de istoria orașului, ghidați  de istoricul de artă Kovács Zsolt, cu ocazia Zilelor Maghiare ale Clujului. Este un traseu nerecomandat celor care nu au minime cunoștințe de istoria artei.

Traseul, a explicat ghidul, este constituit de fapt din două părți distincte, care se suprapun și întrețes. Este vorba despre perioada Renașterii transilvănene, care a ținut din secolul XVI până la sfârșitul secolului al XVII-lea, momentul instaurării dominației habsburgice, care a adus după sine barocul, adică tocmai subiectul celei de-a două părți a traseului.

Primul exemplu de Renaștere de pe acest traseu se găsește chiar în Piața Unirii, mai exact pe latura sudică a acesteia, fiind vorba despre șirul de case amplasate între fosta primărie și clădirea BNR. „Sunt case de burghezi, ridicate în stil tipic renascenstist, dar care ulterior au fost modificate. Toate aveau la parter un gang și două ferestre, iar la etaj patru ferestre. Erau case de burghezi înstăriți, nu de nobili”, a explicat Kovács Zsolt.

Casele sunt ridicate în perioada în care Clujul era supranumit „0rașul-comoară”, iar localnicii se străduiau să îi țină departe pe nobili de oraș. În acest sens exista o lege locală potrivit căreia dacă un nobil cumpăra o casă în oraș, el ajungea pe picior de egalitate cu orășenii, urmând să fie judecat de instanțele acestora, nu de cele nobiliare. „Era o epocă de mare prosperitate în oraș, când, în urma ocupării Ungariei Centrale de otomani, rute importante de comerț treceau prin Cluj-Napoca, spre Viena sau Cracovia. Pe de altă parte, pe lângă negustori, Clujul avea și meșteșugari importanți, breasla aurarilor de aici fiind una dintre cele mai renumite din zona central-europeană; la fel, și cea a pietrarilor”, spune ghidul.

Astfel de burghezi avuți, negustori sau meșteșugari, au fost și cei își aveau casele în Piața Unirii.

Ancadramentele casei Wolphard-Kakas

Ancadramentele casei Wolphard-Kakas

Al doilea jalon al traseului este Casa Wolphard-Kakas, acum parte a imobilului care adăpostește Universitatea de Artă și Design și Leumi Bank. Pentru a vedea urmele de arhitectură renascentistă ale acesteia, trebuie să intri într-o curte de pe Bulevardul Eroilor. Cel mai bine sunt păstrate ancadramentele ferestrelor de la parter, dar și un ceas solar de la etajul I. „Este una dintre rarele fațade renascentiste care s-au păstrat. Proprietatea era la vremea aceea una dintre cele mai scumpe din Cluj. Casa valora 3.000 de florini, în timp ce o casă din suburbii costa doar 150”, detaliază Kovács Zsolt.

Primele două ancadramente dinspre stânga sunt cele mai vechi, realizate la comanda lui Stephan Wolphard, nepotul lui Adrian Wolphard, primul ctitor al casei. Următoarele ancadramente sunt mai târzii, din perioada lui Stephan Kakas, moștenitorul prin căsătorie al familiei Wolphard. Detalii despre Casa Wolphard-Kakas.

Palatul Bánffy, „capul de serie” al barocului laic de la Cluj, este următorul popas al traseului. Istoria mutării capitalei Principatului Transilvaniei de la Sibiu la Cluj, în 1790, este legată de personalitatea ctitorului acestui palat, guvernatorul Gheorghe Bánffy. Câțiva dintre cei mai de seamă arhitecți, sculptori, pietrari și constructori au colaborat la crearea acestui palat, considerat una dintre cele mai frumoase expresii ale barocului în Transilvania. Detalii despre Palatul Bánffy.

De o apreciere deosebită se numără cei șase zei și eroi care decorează fațada palatului, în partea superioară, detalii aici.

Biserica Sfântul Mihail este următorul popas. Un edificiu gotic 100%, biserica are în interior câteva comori de artă renascentistă și barocă. În primul rând, este vorba despre ușa sacristiei, creată în stilul Renașterii italiene târzii la comanda unuia dintre preoții parohi ai Clujului de dinainte de Reformă, Johannes Klein. Din epoca barocă se păstrează amvonul splendid, sculptat în lemn de cei doi mai artiști ai Clujului baroc, Johannes Nachigall și Anton Schuchbauer.

Nu în ultimul rând, altă expresie a barocului este altarul din dreapta celui principal, reprezentând Închinarea Magilor. Altarul este creat tot în atelierul lui Anton Schuchbauer, în timp ce pictura a fost realizată într-unul dintre cele mai la modă ateliere de pictură vieneze ale vremii, cel al lui Franz Anton Maulbertsch. Detalii despre Biserica Sfântul Mihail

[stextbox id=”info” caption=”„Fiecare are farmecul și povestea lui”” float=”true” width=”300″]

Ana Ionesei

Ana Ionesei

Una dintre participantele la turul ghidat a fost Ana Ionesei, absolventa unui master în domeniul „Istoria imaginilor – istoria ideilor”. „Sunt pasionată de istoria Clujului. Locuiesc de 10 ani în oraș și urmând un master care are legătura cu istoria mi s-a deschis apetitul. De aceea, când am auzit că se organizează acest tur am zis să nu îl ratez”, spune tânăra. „Mi-a plăcut fiecare obiectiv prezentat, în felul lui. Fiecare are farmecul său și povestea sa. Aici nu e ca la fotbal, să ai un favorit”, a prezciat clujeanca. [/stextbox]Biserica Piariștilor este penultima bornă a traseului. Lipită de Universitatea „Babeș-Bolyai”, este prima biserică catolică ridicată în Transilvania după Reformă, și, totodată, prima ridicată în stil baroc. Fiind inițial un lăcaș de cult iezuit, planul ei respectă cu sfințenie modelul de biserică tipic acestui ordin în Europa Centrală: o navă centrală, mărginită în stânga și dreapta de câte trei capele. „Există biserici iezuite cu acest plan la Viena, Trnava și Kosice, iar ultima dintre ele, în ordine cronologică este cea de aici, de la Cluj”, explică ghidul.

În interior, impozantul altar este remarcabil. Deasupra lui, doi îngeri de lemn, în mărime naturală, susțin o inscripție cu un mic cifru. „Dacă citim doar literele mai mari, se obține anul construcției, în cifre romane”, deslușește Kovács Zsolt. Cât despre îngeri, executați cu multă măiestrie, nu se știe cine i-a făcut, dar reprezintă una dintre cele mai reușite opere de artă ale vremii din toată Transilvania. Detalii despre Biserica Piariștilor.

Biserica Reformată de pe strada Kogălniceanu este ultimul popas al traseului. La fel ca și Sfântul Mihail, este un edificiu eminamente gotic, dar în interior are un amvon renascentist de toată frumusețea. Structura sa este de piatră, dar panourile sunt de alabastru. Partea superioară este din lemn de chiparos, executată de un sculptor polonez, la comanda principelui Transilvaniei Gheorghe Rákóczi I.