Stufărișul de la Sic, o mare de verde

Stufărișul de la Sic este una dintre cele mai accesibile rezervații naturale, fiind situată chiar la marginea pitorescului sat. Din Cluj-Napoca cel mai ușor se ajunge via Gherla și Nicula, chiar dacă traseul e mai lung, deoarece drumul județean prin Jucu, mai scurt, este praf și pulbere. După ce traversați Sicul, satul cu cea mai mare concentrație a populației maghiare din județ – 96 la sută -, stufărișul se află imediat pe stânga, semnalizat de un indicator de lemn în limba majorității locale: „Nádrezervátum”.

Rezervația a fost catalogată ca o Deltă a Ardealului, datorită faptului că aici se găsește a doua cea mai mare întindere de stuf din România. Stufărișul este casă pentru mai multe specii rare de păsări și este inclus în două situri Natura 2000. Accesul turiștilor în stufăriș este posibil grație unei punți de lemn, lungă de circa un kilometru.  Sunt 1.600 de pași de făcut dintr-un capăt al punții în celălalt, printr-o mare de stuf verde, unduitor, care îți răcorește umerii și gleznele, foșnind la fiecare pas.

Traseul care străbate stufărișul este amenajat cu două foișoare la capete și, cam la mijlocul distanței, cu un turn, construit pentru mai buna observare a păsărilor. Aici se găsesc trei specii rare de păsări – Buhaiul de baltă, Eretele de stuf și Stârcul pitic. Destinația este, astfel, ideală pentru birdwatching (urmărirea păsărilor), hobby popular în Occident, dar mai puțin practicat în România.

Stufărișul și celelalte trei rezervații din bazinul Fizeșului sunt în custodia Asociației Ecotransilvania, care are ca partener Asociația Ecochoice. Cele două asociații tocmai au obținut finanțarea necesară pentru un proiect european de 2,27 milioane de lei, care va conduce la elaborarea unui plan de management integrat al celor două situri Natura 2000 care includ rezervațiile naturale din zonă (Lacul Ştiucilor, Stufărişurile de la Sic, Pădurea Ciuaşului şi Valea Legiilor).

„Stufărișul este un spațiu ideal pentru birdwatching, dar deocamdată ne concentrăm pe realizarea planului de management, care este prioritar”, a explicat Eliana Sevianu, biolog în cadrul Asociației Ecochoice. Pe un plan secundar, se urmărește însă și promovarea potențialului turistic al stufărișului. „Infrastructura este bună și, dacă un operator din turism s-ar arăta interesat, am acorda tot sprijinul necesar”, a mai spus biologul.

Până atunci, Stufărișul rămâne o oază de verdeață perfectă pentru o plimbare de weekend, nu departe de asfalt, dar foarte departe de praful orașului. Stuful, înalt de s-ar putea pierde în el urma unui cal cu călăreț, se întinde, dens, cât vezi cu ochii. O zonă de două hectare a fost declarată rezervație încă din 1974, de Consiliul Local Sic. 20 de ani mai târziu, aceasta a devenit rezervație de interes județean, pentru ca, în 2000, să devină una de importanță națională. Succesiv, s-a mărit și suprafața protejată de lege – 140 de hectare în 2002 și 505 hectare în 2004.

În total, aici trăiesc 12 specii de păsări, una de amfibieni și una de reptile protejate de lege. Lor li se adaugă și 42 de specii de plante protejate.


View Larger Map