Traseul baroc, moștenirea austriacă a Clujului

Harta Traseului, realizată cu ajutorul Google Earth

Harta Traseului, realizată cu ajutorul Google Earth

Pentru cei îndrăgostiți de eleganța barocă, Clujul are câteva monumente rafinate, ridicate în frumosul stil al secolului al XVIII-lea, importat la Cluj pe filieră austriacă și perpetuat până la jumătatea veacului următor. Iată un traseu în opt pași care acoperă cele mai importante monumente baroce din oraș.

Pasul 1 – Porniți de pe Cetățuie. Austriecii au construit în secolul al XVIII-lea o fortificație de tip Vauban, după proiectul arhitectului italian Giovanni Morando Visconti, cel care a proiectat și cetatea Alba Iuliei. Complexul adăpostea clădiri administrative, garnizoana și depozitul de armament și avea trei porți masive, cu etaj, din care se mai păstrează două. Cu excepția porților, restul fortificației era din pământ. În timp, zidurile de pământ au fost acoperite de iarbă, tufișuri și copaci, devenind spațiu verde. Astăzi, puțini dintre cei care se plimbă în zonă știu că o fac chiar pe locul unei fortificații care avea rolul de a controla Clujul. Mai multe detalii.

Pasul 2 –  Coborâți pe Aleea Scărilor, traversați strada Dragalina, apoi faceți la stânga în direcția podului peste Someș, traversați-l, continuați spre clădirea de sticlă a Băncii Transilvania, pe care o ocoliți prin dreapta, pentru a ajunge pe strada Victor Deleu și apoi în Piața Muzeului, unde se află Biserica Franciscană.  Construit pe locul primei biserici a orașului, rasă de pe suprafața pământului de  tătari, în 1241, actualul lăcaș de cult a  fost inițial ridicat în stil romanic târziu, apoi refăcut în stil gotic, pentru a primi actuala înfățișare barocă după preluarea lui de către ordinul franciscanilor, în 1728. Mai multe detalii.

Pasul 3 – Urmați strada Emile Zola, pe lângă Biserica Franciscană, până ajungeți în strada Regele Ferdinand, faceți dreapta și continuați până la intersecția cu Bulevardul 21 Decembrie, care începe chiar cu Biserica Evanghelică-Luterană.  Piatra de temelie a acesteia a fost pusă în 1816, la inițiativa preotului luteran Martin Liedemann, originar din regiunea Zips, în actuala Slovacie. Construcția a fost gata în 1829, și reprezintă o combinație între barocul târziu și neoclasicism. În zidurile sale au fost încorporate pietrele din aşa-numitul Bastion Rotund al cetății. Pe faţadă apare inscripţia „PIETATI”.

Pasul 4 – Traversați strada, pentru a ajunge în Piața Unirii, unde pe stânga se găsește Palatul Bánffy. Edificiul este o emblemă a barocului  din Transilvania. Bogaţii conţi Bánffy aveau deja aici în sec. al XVII-lea o casă, adăugând prin cumpărare alte trei, constituindu-se astfel un teren uriaş, patrulater, pe care guvernatorul Bánffy György şi-a ridicat palatul la sfârșitul secolului al XVIII-lea . Mai multe detalii.


Pasul 5 – Cotinuați pe latura estică a Pieței Unirii, traversați Bulevardul Eroilor, faceți dreapta până la Librăria Universității, apoi stânga, pe strada Universității, până la Biserica Piariștilor. Interiorul somptuos, dar nu ostentativ, face din această biserică una dintre cele mai frumoase din Cluj-Napoca. Altarele Sfântului Anton și ale Sfintei Rita, dar și cel al Maicii Domnului, sunt încadrate de plăcuțe de marmură, pe care credincioșii și-au exprimat recunoștința pentru rugăciunile împlinite. Edificiul este primul lăcaș de cult ridicat în stil pur baroc în Transilvania. Mai multe detalii.

Pasul 6 – Mergeți mai departe până la intersecția cu strada Mihail Kogălniceanu, faceți stânga pe aceasta și continuați până la intersecția cu strada Hermann Oberth. Chiar pe colțul dintre cele două străzi se află Palatul Teleki, reprezentativ pentru barocul târziu. Clădirea a funcționat o lungă perioadă de timp ca sediu al Bibliotecii Județene „Octavian Goga” și este inspirată de Palatul Bánffy, dar de dimensiuni mai modeste. Fațada ternă este înfrumusețată de un balcon susținut de două coloane. Eleganța clădirii se vede mai bine din curtea interioară, în formă de U.

Pasul 7 – Continuați pe strada Hermann Oberth până la intersecția cu Bulevardul Eroilor, unde se găsește Catedrala Greco-catolică „Schimbarea la Față”. Cunoscută mai demult ca Biserica Minoriţilor  clădirea a fost donată Bisericii Greco-catolice în anul 1924 de către Sfântul Scaun, pentru a servi drept catedrală a Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla. Biserica a fost ridicată în stil baroc între anii 1775-1779. Turnul inițial al bisericii s-a dărâmat după numai câteva luni, ucigând un om. Actualul turn datează din 1782. Atribuită ortodocșilor de regimul comunist, biserica a fost retrocedată în 1998. Episodul retrocedării a fost unul tensionat, ortodocșii refuzând inițial să părăsească sfântul lăcaș, ceea ce a dus la o bătaie între cele două tabere. Mai multe detalii.

Pasul 8 – Traversați Bulevardul Eroilor până ajungeți la strada Bolyai Janos, pe care o străbateți până la intersecția cu Bulevardul 21 Decembrie. Traversați și faceți dreapta, până la Biserica Unitariană. Acest lăcaș de cult poate fi considerat cel mai important din oraș, prin prisma relevanței sale internaționale, deoarece Clujul a fost leagănul confesiunii unitariene, întemeiată aici de reformatorul religios Francisc David. În interiorul bisericii se află o piatră rotundă uriaşă, de pe care, spune legenda, David Francisc  a ţinut o predică în urma căreia cetăţenii Clujului au trecut la unitarianism. Biserica Unitariană a fost construită la sfârşitul secolului al XVIII-lea, în stil baroc, cu elemente rococo şi neoclasiciste, după planurile arhitectului vienez Anton Türk. Deasupra portalului de la intrare se află inscripţia latină „In honorem solius dei – MDCCXCVI” („În onoarea unicului Dumnezeu” – 1796). Turnul inițial era de dimensiuni modeste, el fiind înlocuit în 1908 cu cel actual.

Un tur al Clujului baroc nu poate fi complet fără statuia Fecioarei Maria, amplasată inițial în actuala parcare din fața Bisericii Piariștilor. Ridicată după epidemia de ciumă din 1738-739, statuia realizată de Anton Schuchbauer a „rezistat” pe amplasamentul inițial până în 1961, când, pentru a fi salvată de planurile urbaniștilor comuniști, a fost mutată în scuarul din spatele Bisericii „Sfinții Petru și Pavel” din cartierul Mărăști.