Cheile Turzii au cam ruginit

Cea mai cunoscută rezervație naturală din județul Cluj, Cheile Turzii, a fost (în sfârșit) luată în stăpânire de primăvară, fără drept de apel. Zeci de turiști o vizitează, deja, zilnic, în ciuda faptul că sezonul nu a fost încă deschis, iar igienizarea de primăvară nu a fost făcută, așa că PET-urile și alte mizerii purtate de râu sunt încă la ele acasă în defileu.

[stextbox id=”info” caption=”Informații utile” float=”true” width=”300″]Zona turistică a Cheilor Turzii se întinde pe circa 1,3 kilometri, traseul străbătând patru punți peste pârâul Hășdate. O vizită uzuală durează 2-3 ore, iar biletul de intrare în rezervație este de 4 lei pentru adult. În chei, se recomandă purtarea unor încălțări cu talpă aderentă. Posibilități de cazare există la câteva căsuțe de lângă cabana aflată în renovare, sau în satul Cheia. Mai mult detalii găsiți aici.[/stextbox]Drumul spre Cheile Turzii, prin satul Cheia, este destul de prost, dar starea infrastructurii trece pe plan secund în fața unei imagini surprinzătoare: o herghelie de ponei simpatici, care pasc pe un imaș de lângă drum, scuturând din când în când din coamă și fornăind sonor, aparent foarte mulțumiți de ei înșiși.

Priveliștea e bucolică, fără doar și poate, dar ce caută poneii lângă Turda? Răspunsul vine la câteva sute de metri mai sus, pe drumul spre defileu, unde se găsește Cheia Pony Park, un parc de distracții pentru copii, la care „lucrează” circa 60 de căluți. Până la 1 mai, când începe sezonul, poneii sunt lăsați să pască netulburați pe dealurile din apropiere.

Drumul continuă până la parcarea pentru autocare, de unde se deschide panorama clasică a Cheilor Turzii, așadar o fotografie de aici este obligatorie pentru orice turist care se respectă. De acest lucru profită și cei câțiva întreprinzători care au deschis în zonă o mână de tarabe, printre care și una mai răzleață, de la care se poate cumpăra o excelentă friptură de Turda, pe cât de gustoasă, pe atât de nesănătoasă.

La intrarea în defileu, trecând pe lângă cabana aflată în renovare de 15 ani, crângul înverzit, străbătut de o potecă șerpuind molcomă, printre copăcei înmuguriți, creează o atmosferă care ar impresiona orice pictor impresionist.

Frumusețea naturală, care atrage anual zeci de mii de turiști, este pigmentată cu o multitudine de table explicative ruginite, pe care nimeni nu s-a deranjat să le înlocuiască. O serie de table noi, trilingve (română-engleză-maghiară), le dublează, ca semn că rezervația nu e complet abandonată. Pe râu în jos apar apoi și „binefacerile” societății post 1989, respectiv câteva zone pline-ochi cu PET-uri, venite pe cursul de apă, din amonte de intrarea în defileu.

Zeci de turiști vizitează deja, zilnic, Cheile

Zeci de turiști vizitează deja, zilnic, Cheile

Turiștii fojgăiesc prin Cheile Turzii, chiar și într-un weekend de primăvară, când sezonul turistic încă nici nu a început. Sunt prezente cam toate tipologiile. De la șlăparii de iarbă verde, însoțiți de companioanele instalate pe tocuri de minim 10 cm, la străinii dezinvolți, cu aer de oameni rătăciți, dar volubili și afabili, sau de la posesoarele de mini-câini lățoși la montaniarzii nebărbieriți, în echipamente high-tech, care se uită la restul lumii ca la o rasă inferioară. Grosul vizitatorilor îl reprezintă însă clujenii simpli, însetați de un pic de primăvară, după aproape cinci luni de vreme rea.

Salvamontiștii nu văd PET-urile, turiștii, da

Cheile Turzii le oferă tuturor o evadare facilă din spațiul urban, de-a lungul unui curs de apă care și-a tăiat spectaculos drumul prin munți. Micile accente de gospodărire românească parcă nici nu mai contează. „Stau în Cluj de mulţi ani, dar nu am ajuns până acum să vizitez Cheile Turzii. E un peisaj uluitor, chiar nu mă aşteptam la asemenea frumuseţe sălbatică! Păcat doar că nu pare îngrijit deloc, mi se pare strigător la cer să ai o rezervaţie vizitată de sute de turişti şi să ai o toaletă nefuncţională, iar pe malul râului să fie plin de PET-uri!”, spune Ioana Sântăjudean, o clujeancă de 35 de ani, venită în defileu alături de prietenul său, pentru a se bucura împreună de sosirea primăverii.

Reprezentanții Consiliului Județean (CJ) Cluj, care administrează rezervația, cred însă că situația nu este așa de gravă. „Salvamontiștii spun că nu e plin de PET-uri. Oricum, angajații CJ Cluj au organizat acțiuni de ecologizare în zonă în fiecare an. Cel mai probabil după sărbătorile de Paști va avea loc o noua asemenea acțiune”, a declarat purtătorul de cuvânt al CJ, Cornelia Trif.

La ieșire din Chei, câțiva „turiști” și-au dat măsura gradului de civilizație atins

La ieșire din Chei, câțiva „turiști” și-au dat măsura gradului de civilizație atins

Potrivit acesteia, media anuală a turiștilor care vizitează Cheile Turzii este cuprinsă între 30 și 50.000. „Anul trecut a fost un an foarte bun, probabil că și vremea călduroasă a avut contribuția sa, iar numărul celor care au venit în rezervație a depășit 50.000. Pentru 2013 sperăm să avem cel puțin tot atâți ca în 2012, deși, dacă ținem cont de proiectele în derulare, cel mai important vizând drumul de acces, este posibil să depășim cu mult cifra de 50.000”, a mai spus reprezentantul CJ.

„Avem un plan de dezvoltare a turismului în zonă. Am amintit de modernizarea căilor de acces, respectiv reparații capitale la drum”, a încheiat purtătorul de cuvânt al Consiliului Județean, Cornelia Trif.

[stextbox id=”black” caption=”Rezervație naturală din 1938″]Cheile Turzii au fost declarate rezervație naturală încă din 1938. Potrivit informațiilor oficiale, în Chei există aproximativ  1.000 de specii floristice, specii vegetale printre care și plante rare, dintre care unele se găsesc doar aici, cum este usturoiul sălbatic, denumit popular Ceapa Ciorii din Cheie. Sunt prezente și 67 de specii de păsări, specii de pești, broaște, vulpi, nevăstuici, jderi de piatră, mistreți, iepuri, căprioare etc. Rezervația include o serie de peșteri, printre care Cetățeaua Mare, Cetățeaua Mică, Peștera Feciorilor, Hornarilor, Morarilor etc. Cheile Turzii au și statutul de sit Natura 2000.[/stextbox]