Liteni, cetatea de unde se avântă vulturii

La jumătate de oră cu mașina de Cluj-Napoca, plus o plimbare de o oră prin păduri și peste pășuni, se găsește Cetatea Liteni, una dintre cele mai romantice ruine din Transilvania.

Cetatea, ridicată pe un pinten abrupt de piatră, care domină Valea Ierii de la înălțimea de 780 de metri, a fost sute de ani un adevărat cuib de vulturi. Acum, ruinată și năpădită de vegetație, rămâne o destinație perfectă pentru o drumeție de o jumătate de zi.

Cel mai ușor se ajunge la ea din centrul satului Liteni. Aici, imediat pe dreapta după cârciuma satului – ușor de identificat după acoperișul roșu care umbrește terasa – pornește drumul spre cetate. Pentru un plus de siguranță cu privire la traseul de urmat, vă puteți adresa cârciumarului, care vă va îndruma cu bunăvoință.

[stextbox id=”info” defcaption=”true” float=”true” width=”300″]

Cetatea Liteni are formă eliptică, având dimensiuni de 22×57 metri. Partea cea mai veche e cetății este turnul donjon patrulater amplasat chiar pe punctul cel mai înalt. Accesul se făcea printr-un turn-poartă, iar incinta era formată din ziduri crenelate, prevăzute cu guri de tragere și întărite cu un bastion pentagonal.

  • 1241 – Cetatea Liteni devine centrul Comitatului Cluj, după ce tătarii ard Cetatea Clujului
  • 1321 – Trece din stăpânirea fiilor voievodului rebel Ladislau Kan în stăpânire regală și își păstrează consecvent acest statut, fiind administrată de voievozii Transilvaniei sau comiții de Cluj
  • sec XVI – domeniul cetății este constituit din 16 sate
  • 1562 – Depozitul de pulbere al cetății sare în aer, distrugând fortificația
  • 1569 – Cetatea ruinată este primită de Ioan Geczy, care o reconstruiește
  • 1701-1711 – Cetatea este distrusă în timpul Războiului Curuților

[/stextbox]

Asfaltul se oprește la prima intersecție după cârciumă, unde trebuie să faceți un pic stânga și apoi, imediat, dreapta, pe un drum pieptiș, care păstrează amintirea unor dale de beton pe o porțiune de câteva sute de metri, cât urcă abrupt. Drumul devine apoi unul deschis, de țară, străbătând un câmp, până la baza dealului pe care se înalță două relee. La baza acestui deal se face o bifurcație. Urmați drumul la stânga, și, după o porțiune destul de dificilă, ajungeți într-o poieniță unde se poate parca.

Drumul continuă apoi, pe jos, poteca fiind semnalizată de un panou care nu conține niciun detaliu despre traseu sau despre cetate, ci doar informații financiare despre un program de promovare turistică din care face parte și Cetatea Liteni. Din fericire, drumul spre cetate, complet nemarcat, este accesibil pentru oricine și ușor de urmat. În aproximativ o oră de mers lejer, cu tot cu o pauză de odihnă, ați ajuns pe platoul din fața cetății, singura cale de acces spre fortificația înconjurată din trei părți de prăpăstii.

Un scoțian s-ar simți ca la el acasă pe acest platou – un desiș de scaieți crește la o înălțime de peste un metru și jumătate, bătut de vânturile puternice care i-au adus fortificației supranumele de „Cetatea Vânturilor”, iar ploaia măruntă care biciuie frecvent zona nu este greu de imaginat.

Din pădurile care înconjoară platoul nu apare însă niciun Braveheart strigând pentru libertate, ci doar un baci care strigă după cei trei câini care îl însoțesc. Îl cheamă Erno Laszlo, este din Liteni și, rămas șomer, se ocupă de caprele unui consătean mai cu noroc la bani, pe care le paște împrejurul cetății. De turiști, numai de bine: „E foarte importantă cetatea asta. Vin turiști să o vadă în fiecare zi. Jumate îs români, jumate îs unguri. Nu ar fi rău dacă ar face primăria aici ceva să vină mai mulți, să mai avem și noi de lucru”, spune domnul Erno. Apoi pleacă mai departe, să vadă de capre.

Înăuntrul cetății se ajunge pe o potecă abruptă. Vegetația a cuprins din toate părțile zidurile, al căror traseu este acum greu de distins. Totuși, se poate observa forma unui turn rectangular masiv și cisterna de apă.

La capătul potecii, răcoarea de la umbra unui zid secular, înconjurat de munți și prăpăstii, unde nu se aude decât foșnet de pădure și glas de păsări, este recompensa supremă pe care o primesc turiștii care vin să vadă Cetatea Liteni.

Kantor Andras și soția sa vin constant să viziteze ruinele de la Liteni

În căutarea liniștii dintre bătrânele ziduri, dar și a timpului trecut, a pornit și Kantor Andras, un turist clujean în vârstă de 50 de ani, care a urcat la cetate împreună cu soția. De locul acesta îl leagă amintiri din liceu, când participa aici la săpături arheologice. De atunci revine constant să vadă cetatea, de care s-a legat sufletește. „Acolo a căzut o parte din turn, și, mai încolo, zidul era mai înalt, dar acum a căzut și el”, punctează clujeanul. Totuși, atmosfera a rămas. „Vin de câte ori pot să văd cetatea. E atât de frumos aici, păcat că nu se conservă cum trebuie, ca să nu mai vorbim de altele ce s-ar putea face”, spune el.

Deocamdată, nimeni nu pare să aibă de gând să introducă cetatea cu adevărat în circuitul turistic. Fortificația nu a fost selectată pentru promovare în cadrul proiectului „Clujul peisaj cultural” derulat de Consiliul Județean Cluj, iar Primăria Săvădisla – comună de care ține Liteniul – nu pare foarte interesată de soarta ei, din moment ce nu a instalat nici măcar un indicator care să arate drumul spre cetate.

Un singur panou, inutil, se află pe drumul spre cetate

Primarul Tamas Gebe Andrei dă vina pe eterna lipsă de bani și pe birocrație. „Am vrut să facem ceva să aducem mai mulți turiști acolo, dar ne-au spus cei de la monumente că sunt atâtea avize de obținut și hârtii de făcut, că nu am mai făcut nimic. Sunt atâtea altele de făcut cu banii aceia”, spune edilul-șef al Săvădislei, proaspăt reales.

Totuși, cetatea face parte dintr-un program național de promovare a cetăților finanțat de UE, „Cavaler în țara mea”, la care face referire și unicul panou informativ de pe drumul spre cetate. ONG-ul care derulează acest proiect se numește Asociația Centrul Ecologic Green Area și are sediul în comuna Bulbucata, județul Giurgiu.

Proiectul este în valoare de peste un milion de lei. Câți dintre aceștia și cum au fost cheltuiți pentru promovarea Cetății Liteni sunt întrebări fără răspuns, deoarece asociația nu a putut fi contactată telefonic până la redactarea acestui material, iar e-mailul trimis pe adresa de contact a rămas fără răspuns. Primarul din Săvădisla a spus despre reprezentanții asociației că nu au contactat primăria decât o singură dată, când au instalat panoul informativ.