Cele mai populare articole despre Cluj

La doi ani de la lansarea site-ului cluj.travel (15 iunie 2012), facem un top al celor mai iubite materiale publicate, în funcție de numărul de like-uri și distribuiri pe Facebook. Înainte de a începe numărătoarea inversă, facem constatarea că cele mai apreciate articole au fost cele care au încercat să „scoată la rampă” fețe mai puțin cunoscute ale orașului, și care, de regulă, au fost promovate pe pagina de Facebook a comunității „I Love Cluj”. De menționat că primele patru poziții au peste 1.000 de like&share, fiecare, iar restul din top, peste 600.

10. Mănăstirea uitată de pe Calea Mănăștur 

Clădirea fostei mănăstiri iezuite, văzută din dreptul bisericii de vizavi

Clădirea fostei mănăstiri iezuite, văzută din dreptul bisericii de vizavi

O clădire ponosită, cu un zid masiv, dar coșcovit și crăpat, încoronată cu un turnuleț de lemn, înnegrit de vreme, și ferecată de o poartă ca de cetate. Prin alura sa neobișnuită, casa de pe Calea Mănăștur nr. 9 atrage, din când în când, privirea celor aflați în troleibuzele, autobuzele sau mașinile care fac naveta între centrul Clujului și cel mai mare cartier al său.

Puțină lume știe că această clădire se număra, în urmă cu câteva sute de ani, printre punctele de reper ale Clujului, chiar dacă se afla în afara zidurilor medievale ale orașului, la limita cu satul Mănăștur. Este probabil singura clădire care mai supraviețuiește din vechiul Mănăștur, cu excepția Bisericii Calvaria, care a fost însă reconstruită la sfârșitul anilor 1800. Mai mult.

9. Șoseaua de dincolo de nori

Peisajul străbătut de șoseaua Bălcești-Răchițele este unul de basm

Peisajul străbătut de șoseaua Bălcești-Răchițele este unul de basm

Aer tare, topit în pădurea grea. Curbe ac-de-păr, urcări şi coborâri abrupte, dealuri verzi şi cătune răsfirate. Nu e nici Transalpina şi nici  Transfăgărăşanul. E un drum comunal care leagă localitatea Bălceşti de satul Răchiţele. Un drum recent modernizat, impecabil asfaltat, care șerpuiește la peste 1.000 de metri altitudine, mai sus de locul unde se formează, câteodată, norii. Mai mult.

8. Traseul caselor celebre din Cluj-Napoca

Casa Aurarului

Casa Aurarului

Cu excepția Casei Matia, acest traseu reunește câteva edificii din Cluj-Napoca care de obicei sunt trecute cu vederea de turiști, eclipsate fiind de alte clădiri, mai impunătoare, aflate în vecinătate. Este un traseu de urmat de cei care au văzut deja cele mai importante monumente ale orașului și doresc să pătrundă mai adânc în arhitectura și istoria acestuia. Mai mult.

7. Cluj: Mic dicționar pentru bucureșteanul grăbit

Acesta este un articol redactat de Sever Miu, fondatorul blogului MaghiaRomania, bucureștean get-beget, dar avid vizitator al Clujului. Modern şi socialist, central-european şi balcanic, românesc şi maghiar. Aşa mi s-a înfăţişat Clujul timp de aproape şase zile din luna iunie (post TIFF), la doi ani după precedenta vizită. Mai curat, mai occidentalizat, dar păstrând câteva probleme vechi. Un oraş cunoscut de mine fragmentar şi pe care m-am hotărât să-l prezint într-un mic „dicţionar”. Pentru bucureştenii (chiar) mai grăbiţi ca mine. Mai mult.

6. Cluj, a treia destinație TripAdvisor din țară

Cluj: Biserica Sf. Mihail

Biserica Sf. Mihail și statuia lui Matia Corvin, două simboluri ale orașului

Orașul Cluj încheie podiumul premiilor de popularitate acordate în acest an de cel mai mare site de turism din lume, TripAdvisor, pentru destinațiile din România. Pe locul I se află capitala București, iar pe locul II se situează Oradea. Este un podium surpriză, dat fiind că destinațiile „clasice” ale României sunt orașe precum Sighișoara, Sibiu sau Brașov. Mai mult.

5. Cartiere și uzine. La pas prin Clujul din ’73

Carte poștală din 1973, cu Teatrul Național, panorama de pe Cetățuie și hotelul Napoca/ Foto: Facebook – Vechiul Cluj

Carte poștală din 1973, cu Teatrul Național, panorama de pe Cetățuie și hotelul Napoca/ Foto: Facebook – Vechiul Cluj

În 1973, Clujul era în plin avânt industrial. Nu purta încă numele de Cluj-Napoca, iar Mănășturul de azi, cu blocurile sale trase la indigo abia număra primele străzi. Gheorgheniul, verde și aerisit, cu un aer vag burghez, era încă cel mai mare cartier al orașului, și cel mai modern. Vedeta turistică era Hotelul Napoca, inaugurat în 1970, iar aerogara, modernizată în anii 1970-1971 se mândrea cu o pistă proaspăt betonată. Un tur turistic al orașului de atunci, așa cum era el recomandat de ghidul turistic oficial al județului, începea cu cartierul industrial de la nord de Gară și cuprindea cartierele Gheorgheni, Mănăștur și Grigorescu. Mai mult.

4. Turnul invizibil. O poveste din Cluj

Turnul Pielarilor Cluj-Napoca

Turnul este mascat de un nuc care crește în curtea de pe strada A. Iancu Nr. 1

Majoritatea materialelor de prezentare și promovare turistică a Clujului menționează două turnuri păstrate din zidul cetății medievale a orașul – Turnul Croitorilor și Turnul Pompierilor (Lăcătușilor). Există însă și un al treilea turn, cel al Pielarilor, care a supraviețuit până astăzi, dar care este departe de a fi pus în valoare. Mai mult.

3. „Castelul Bran e kitsch, mergeți în Pădurea Baciu”

Pădurea Hoia-Baciu

Pădurea Hoia-Baciu

An de an, în preajma Halloweenului, destinații „înspăimântătoare” din România își fac apariția în diverse topuri sau trasee recomandate de presa internațională de profil. În 2013, Pădurea Hoia-Baciu a fost inclusă într-un top al celor mai înfiorătoare locuri din Europa de prestigiosul cotidian britanic The Guardian, care a „desființat”, în schimb, Castelul Bran. Mai mult.

2. Cum să faci un tur ghidat al Clujului, gratis

Unul dintre ghizii CGD explică turiștilor despre așezarea și dimensiunile municipiului roman Napoca, în fața Statuii Sf. Gheorghe

Unul dintre ghizii CGD explică turiștilor despre așezarea și dimensiunile municipiului roman Napoca, în fața Statuii Sf. Gheorghe

Duminică de duminică, de la ora 16.00, în Piața Unirii din Cluj-Napoca, un ghid voluntar așteaptă turiștii sau localnicii dornici să facă un tur ghidat gratuit al centrului orașului. Inițiativa non-profit, pe nume Cluj Guided Tours, are în spate un grup de studenți, masteranzi sau persoane care s-au pregătit în domeniul ghidajului turistic. Mai mult.

1. Sfinții din intersecție, o minune a Clujului

Portalul are trei deschideri, dintre care cea centrală este carosabilă

Portalul are trei deschideri, dintre care cea centrală este carosabilă

La „intrarea” dinspre centru în cartierul clujean Mărăști, în fața Bisericii Sfântul Petru, un portal monumental baroc de mare valoare artistică și istorică funcționează ca piesă de decor pentru intersecția aglomerată și ca fundal pentru parcarea improvizată între cele două sensuri de mers. Înnegriți de praf și gaze de eșapament, ciuntiți și cariați, cei șapte sfinți taumaturgi, ale căror statui au fost ridicate de clujeni ca mulțumire pentru izbăvirea de ciumă, sunt acum o apariție cât se poate de insolită, într-o zonă urbană unde arhitectura de tip comunist a cartierului Mărăști se ciocnește de clădirile moderne ale The Office și sediul BRD. Mai mult.