Bijuterii din orașul-comoară: Biserica Sfântul Mihail, ridicată cu sprijinul papei

Biserica Sfantul Mihail

Biserica Sfantul Mihail

Este unul dintre cele mai impunătoare edificii gotice din România, un veritabil „kilometru zero” al Clujului, împreună cu învecinatul ansamblu monumental Matia Corvin.

Biserica a fost construită între anii 1316 şi 1480, fiind o celebrare a ridicării așezării la rangul de oraș de către regele Carol Robert de Anjou. Construirea unei biserici de asemenea dimensiuni depășea însă puterile orașului la vremea respectivă, în sprijinul Clujului sărind chiar și un papă, Bonifaciu al IX-lea, care, în decembrie 1400, a emis un act prin care îndemna enoriașii din toată Europa să facă donații pentru susținerea și conservarea bisericii Sfântul Mihail, în schimb, donatorii primeau iertarea păcatelor.

Pe latura dinspre Piața Unirii, biserica păstrează încastrare în zid câteva ghiulele trase de otomani, care au lovit sfântul lăcaș în timpul unui asediu de la începutul secolului al XVII-lea.

În Biserica Sfântul Mihail s-a întrunit de aproape 150 de oei Dieta Transilvaniei, aici regina Isabella a Ungariei a predat însemnele regalității maghiare, inclusiv coroana Sfântului Ștefan, reprezentanților împăratului habsburg Ferdinand I.

În timpul Reformei, biserica a fost, rând pe rând, lutherană, calvină și, apoi, pentru 150 de ani, unitariană. Edificiul a redevenit catolic la începutul secolului al XVII-lea. Deși clujenii se referă la ea ca la o catedrală, în fapt Sfântul Mihail este doar o biserică, slujbele nefiind oficiate de un episcop.

Turnul de pe faţada nordică a fost construit între 1834-1863 în stil neogotic, înalt de 80 de metri, inclusiv crucea. Remarcabile sunt şi decoraţiunile interioare şi exterioare, precum şi amvonul cu sculpturi baroce.

O realizare excepţională este portalul renascentist al sacristiei (1528) cu motive italiene şi o puternică influenţă sud-germană.

Corpul amvonului, în stil baroc, a fost cioplit în lemn de Johannes Nachtigall şi Anton Schuhbauer. Pictura murală, păstrată fragmentar, prezintă influenţe stilistice din nordul Italiei şi relevă primele semne ale Renaşterii în pictura clujeană.