Bijuterii din orașul-comoară: Biserica Piariștilor

Biserica Piariștilor

Biserica Piariștilor

Biserica Piariștilor, cunoscută și ca Biserica Iezuiților sau Biserica Universității, cu hramul Sfânta Treime, a fost ridicata între anii 1718-1724. Biserica are trei capele laterale și un cor alungit. Importanța acestui edificiu este dată de faptul că este prima construcție ridicată în stil pur baroc în Transilvania, și, totodată, prima biserică de rit catolic construită în principatul transilvan, după Reformă.

În 1773, papa Clement al XIV-lea, iar mai apoi împărăteasa Maria Tereza au desființat ordinul iezuit, care a construit biserica. Urmărind să înființeze la Cluj o instituție de învățământ superior, împărăteasa a dat biserica în custodia Congregației Piariștilor.

Interiorul somptuos, dar nu ostentativ, face din Biserica Piariștilor una dintre cele mai frumoase biserici din Cluj-Napoca. Altarele interioare ale Sfântului Anton și ale Sfintei Rita, dar și cel al Maicii Domnului, sunt încadrate de plăcuțe de marmură pe care credincioșii și-au exprimat recunoștința pentru rugăciunile împlinite.

Fiind inițial un lăcaș de cult iezuit, planul ei respectă cu sfințenie modelul de biserică tipic acestui ordin în Europa Centrală: o navă centrală, mărginită în stânga și dreapta de câte trei capele. Există biserici iezuite cu acest plan la Viena, Trnava și Kosice, iar ultima dintre ele, în ordine cronologică este cea de aici, de la Cluj, potrivit istoricului de artă Kovács Zsolt.

În interior, impozantul altar este remarcabil. Deasupra lui, doi îngeri de lemn, în mărime naturală, susțin o inscripție cu un mic cifru. Astfel, dacă se citesc doar literele mai mari, se obține anul construcției, în cifre romane. Cât despre îngeri, executați cu multă măiestrie, nu se știe cine i-a făcut, dar reprezintă una dintre cele mai reușite opere de artă ale vremii din toată Transilvania.

În perioada barocă, biserica era integrată unui ansamblu monumental omogen, împreună cu vechea clădire a Colegiului Iezuit, ulterior dărâmată pentru a fi construit actualul sediu al Universității „Babeș-Bolyai”, cu Clădirea Echinox (Convictus Nobilium), Seminarul Báthory-Apor și, în mijlocul piațetei, statuia Sfintei Maria Protectoare, acum amplasată în spatele Bisericii Sf.  Petru din cartierul Mărăști.

Biserica Piariștilor adăpostește și o icoană a Maicii Domnului, despre care s-a speculat că ar fi adevărata icoană făcătoare de minuni de la Nicula.