An englishman in Ardeal: Sibiu și Sighișoara în 1850

A. A. Patton

[stextbox id=”black”]Scriitorul englez Andrew Archibald Paton a lăsat în urma sa un foarte interesant jurnal de călătorie în Transilvania, regiune pe care a vizitat-o în iarna din 1849-1850. Observaţiile sale sunt prinse în cartea „Gotul şi hunul; sau Transilvania, Debrecen, Pesta și Viena, în 1850”, apărută în 1851.

Descrierile locurilor, oamenilor şi obiceiurilor acestora alternează cu lungi digresiuni pe teme politice stringente, la vremea aceea, legate de statutul celor trei mari naţiuni transilvănene – ungurii, saşii şi românii (ultimii numiţi cel mai adesea „daco-romani” dar şi „valahi”) – şi comportamentul acestora pe parcursul războiului civil din 1848-1849.

Andrew Archibald Paton a fost un scriitor și diplomat englez născut în 1811. A murit la Ragusa, astăzi Dubrovnik (Croaţia), în 3 aprilie 1874. S-a făcut cunoscut datorită cercetărilor şi explorărilor sale geografice şi etnologice, în urma cărora a publicat o serie de cărți bine primite în înalta societate engleză din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Datorită acestor scrieri, autorul a fost ales membru al prestigioasei Societăţi Regale de Geografie.[/stextbox]

A.A. Paton a intrat în Transilvania pe la Zam, venind dinspre Arad, pe Valea Mureşului. Călătorul urmează ruta Orăştie – Sebeş – Sibiu (şi împrejurimi: Dumbrăveni, Mediaş, Turnu Roşu) – Sighişoara – Odorheiu Secuiesc – Târgu-Mureş – Turda – Cluj, după care iese din Transilvania, spre Oradea. Paton este tributar opticii occidentalului acelor vremuri, potrivit căreia în estul Europei trăiesc popoare mai înapoiate, dar dispuse şi chiar dornice să îmbrăţişeze valorile naţiunilor „civilizate”. Astfel, saşii sunt înfăţişaţi ca un vârf de lance al naţiunilor civilizate, dar uşor mai înapoiaţi decât germanii şi austriecii. Maghiarii sunt văzuţi ca o naţiune mândră şi nedreptăţită de politica imperială, dar şi neînţelegătoare faţă de slovaci sau români şi îndărătnică, cu excepţia înaltei aristocraţii, care se ridică la nivelul Occidentului. Românii sunt descrişi ca fiind cea mai înapoiată națiune, dar aflată în plin proces de emancipare.

Pentru documentare am consultat varianta digitalizată a unui exemplar din „Gotul şi hunul”, aflată în patrimoniul Universităţii California Santa Barbara şi disponibilă aici. Numele oraşelor le-am tradus în limba română, acolo unde acest lucru a fost posibil. Majoritatea imaginilor care însoţesc textul provin din lucrarea „Transilvania; produsele şi poporul său”, tipărită în 1865 la Londra sub semnătura poetului şi jurnalistului Charles Boner.

Pages 1 2 3